Now Reading
42

42

Numărul 42 este, în seria de romane The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy de Douglas Adams, răspunsul la întrebarea supremă a vieții, a Universului și a totului (The Ultimate Question of Life, the Universe and Everything). Acest răspuns ciudat, dată fiind întrebarea, este calculate de către calculatorul Deep Thought, pe o perioadă de 7,5 milioane de ani. Pentru a calcula răspunsul, a fost necesară crearea unei planete, formată din componente organice, numită Pământ. Întrebarea supremă s-a dovedit a fi: Ce obții când îl înmulțești pe 6 cu 9. Într-un ton comic, este prezentată superficialitatea umană atunci când vine vorba de concepte abstracte, precum Sensul Vieții.

Dacă privim cu seriozitate problema, putem căuta însemnătatea glumei lui Adams. O primă idee ar fi să analizăm oamenii din jurul nostru. Adesea spunem că este imposibil să ne dăm seama ce se află în mintea unui animal, cu atât mai puțin, a unui om. Ajungem adesea să vedem că cei din jurul nostru acționează haotic și că multe lucruri din jurul nostru țin mai mult de șansă, decât de dorințele și truda noastră zilnică. Dacă ne gândim la personalități precum Tolkien sau Turing, vom observa cel mai repede rezultatul muncii lor. Dacă vom analiza persoanele în detaliu, vom observa chinul și truda ce au fost necesare pentru a ajunge la acele produse finite. De cele mai multe ori omitem din analiza unei personalități istorice conceptul de noroc sau șansă. Tolkien a analizat la un moment dat, din mai multe perspective finalul cărții sale, Întoarcerea Regelui, în care a oferit cititorului următoarea dilemă: Ce s-ar fi întâmplat dacă Inelul ar fi fost folosit pentru înrobirea lui Sauron, nu distrugerea sa? Tot pe acest principiu ne putem întreba: ce s-ar fi întâmplat dacă Tolkien ar fi renunțat la Edith, soția sa, și s-ar fi mutat, spre exemplu în Canada pentru a fi profesor de engleză la o școală a Bisericii Catolice? Acesta nu mai ajungea să lupte pe Frontul de Vest în Marele Război și nu mai ajungea să îl cunoască pe C.S. Lewis, autorul romanelor Narnia. Ambele întâmplări au fost condiții necesare publicării romanelor sale. Putem continua pe acest principiu la nesfârșit, cu nenumărate personalități istorice și scenarii fictive. Observând viața, ne dăm seama că norocul are o importanță dureros de mare, o importanță pe care de cele mai multe ori ne este greu să o acceptăm.

Un simbol al norocului, în cultura vestică, este zarul cu 6 fețe. Fiecare față a zarului conține un număr, reprezentat prin puncte, de la 1 la 6. Dacă însumăm toate punctele de pe un zar, obținem fatidicul număr 42. Acest obiect, simbol al păcatului în ochii unora sau al norocului în ochii altora este unul dintre totemurile în jurul căruia se învârte și întrebarea supremă, în ochii lui Adams.

O altă interpretare deosebită a răspunsului oferit de Deep Thought apare la câțiva ani de la publicarea seriei de romane, în momentul aducerii la zi a tabelului ASCII (American Standard Code for Information Interchange). ASCII reprezintă un standard pe baza căruia sunt reprezentate caracterele (litere, cifre, semne) dintr-un calculator. După cum știm cu toții, un calculator nu știe decât două cifre, 0 și 1. Pe baza lor, prin ingeniozitatea matematicienilor și inginerilor electroniști, de secolul trecut, au fost puse bazele unei unelte care, în ziua de azi, a devenit indispensabilă, calculatorul sau sistemul de calcul. Tabelul ASCII, folosit în prezent, datează din anul 1986. În onoarea lui Adams, comisia însărcinată cu crearea tabelului a oferit caracterului * (asterisc) numărul 42.

În domeniul programării, asteriscul este folosit pentru a reprezenta orice șir de caractere. Spre exemplu, în DOS, Windows sau alte sisteme de operare, similare cu UNIX, asteriscul poate fi folosit pentru a specifica căile unor foldere (directoare). Fol* poate însemna Folder, Follow, Folded et cetera. Aceste cuvinte se formează, automat, prin adăugarea de simboluri la rădăcina specificată de utilizator. În acest sens, * poate însemna orice, chiar totul. În cele din urmă, programatorul va decide ce îi este de folos sau nu. În același fel, viața nu are un sens definit, pe baza acestei interpretări, ci este o multitudine de întâmplări, unele bune, altele rele. Scopul nostru este de a alege acele evenimente pe baza cărora dorim să ne trăim viața de acum încolo.

In filmele Powers of Ten de Ray și Charles Eames, Universul este reprezentat ca patruzeci și două de puteri ale lui 10. Cel mai mare ordin de mărime este de 1025 metri, iar cel mai mic de 10-17 metri. Mergând din aproape-n aproape, putem observa, folosit instrumente de care societatea științifică dispune, particule subatomice, atomi, molecule, până ajungem la lucrurile care ne înconjoară. Desigur, lucrurile tangibile, în viața de zi cu zi, nu reprezintă limita științei. Folosind alte instrumente, putem observa planete, stele, constelații, galaxii și, în cele din urmă, o bună bucată din Univers, pe care o numim Universul Observabil. În acest sens, acel număr poate reprezenta totalitatea Universului, scopul său fiind determinat de fiecare particulă subatomică pe care o conține, dar și de elementele mai mari ale acestuia, din punct de vedere al al masei.

În concluzie, luând toate informațiile anterior prezentate, putem să spunem ca răspunsul la întrebarea supremă este următorul: Sensul vieții reprezintă deciziile, pe care noi le definim și pe care le luăm în concordanță cu evenimentele mai mult sau mai puțin haotice.

What's Your Reaction?
Excited
1
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© REVISTA PLANU'9 PUBLICĂ PROZĂ SFF ȘI DIVERSE ARTICOLE DIN GENURILE SF ȘI FANTASY. REVISTA ESTE REDACTATĂ DE CLUBUL SINDICATUL 9 DIN TIMIȘOARA
Scroll To Top