Onirium Plan B Insomnia
Dark Web/Plastic Annabelle Server/ASTEC Chatroom/ 4:05 AM
DC88VB02 : – Hello. Ești?
13RUN^A3: – Dap…
– Scuze că intru așa târziu…Ăștia au schimbat iar regulile jocului…
– Nu-i stres.
– Cum ești?
– Nașpa. Nu am dormit de 3 zile.
– Pe bune?!?
– Da. Insomnia creeps…
– De la medicamente?
– Posibil. Deși nu cred. Nu e ca și cum nu aș fi avut probleme cu somnul și înainte…
– Îmi pare rău.
– E ok. Sunt bine. Adică la limită…Mai o noapte din asta și clachez.
– Te pot ajuta cu ceva?
– Nu știu. Poți?
– Nu știu.
– :))))))
– :))))))
– Vrei să ne vedem?
– Cel mai nasol e că nu-mi aduc aminte nimic…
– Fuck.
– Mda. La mine sau tine?
– Poftim?
– Ai zis că dacă vreau să ne vedem. Și eu am făcut o glumă.
– :)) Am prins-o…La mine e sub supraveghere totul, dar vin unde ești, dacă vrei.
– Nu știu dacă ar fi o idee bună. Nu răspund de starea mea. Care e ușor animalică.
– Atunci da, mai bine nu.
– Bine. :))))
– De el mai știi ceva?
– …
– Alexis?
– Cam cât știi și tu.
– Adică nimic…
– Speram că te-a contactat pe tine.
– Nu.
– Îmi luasem un film că s-a gândit că e mai puțin periculos și că te contactează pe tine.
– Nu. Am încercat să dau de el prin cunoștiința noastră comună, dar deja era pierdută conexiunea.
– Mulțumesc.
– Nu ai de ce. Am făcut-o pentru mine.
– Simt. Simt tot felul de lucruri…Am încercat să-l contactez prin metode mai puțin convenționale…Dar am renunțat. Sunt prea varză ca să pot avea încredere în simțurile mele.
– Alexis, ai nevoie de somn.
– Pentru somn nu mi-au dat pastile.
– Sunt și alte metode…
– Da?
– Da.
– Hai la mine, atunci. :))))))
– :))))) Nu la asta mă refeream!
– Scuze. Încă nu am învățat să dau Erase and Rewind în aplicația asta! 😛
– :))))) Merge și cu CTRL, ALT, DELETE.
– CONTROOOOL, AAAALT, DEEEELEEETE!
– :)))))
– :)))))
– E ok, te înțeleg, stai liniștită!
– Îmi pare rău!
– Chiar nu are de ce.
– Ba da. Hai să ne oprim aici, te rog.
– Bine. 🙂
– …
Dark Web/Plastic Annabelle Server/ASTEC Chatroom/ 4:42 AM
– Hei! Mai ești?
– …
– Ok. Nu știu dacă mai ești sau nu, dar poate ajunge mesajul ăsta la tine cumva.
– …
– Ideea e că trebuie să fii tare! Știi și tu asta. Să nu cedezi, cu orice sacrificiu…Prea multă lume depinde de asta. Inclusiv eu, cumva…
– …
– Alexis?
– …
– Ok. Sper să ajungă asta la tine:
https://www.youtube.com/watch?v=9t9Xrw6dOPc&ab_channel=PorcupineTree-Topic
– …
– Scuze, am ațipit.
– Băga-mi-aș. Iartă-mă. Nu m-am gândit…Nu am vrut să te trezesc!
– E ok. 🙂
– Mă simt penibil…
– Eu aș zice vetust. Uau! Porcupine Tree? Știi, însemna ceva când trimiteai muzică unei fete pe vremea când eram în liceu.
– Înseamnă și acum. :))))
– Am terminat același liceu? :))))
– …
– E ok, hai nu fi timid acum. Singurul lucru care m-ar putea deranja e că nu ai trimis un playlist întreg. 😛
– Alexis…Vrei să vin?
– Da!
– Aceleași coordonate ca data trecută?
– Da.
***
Lipită de trunchiul bătrân și noduros al stejarului, driada simțea cum inima îi bate să-i sară din piept, oprindu-și pulsațiile puternice undeva în grumaz. Ropotul copitelor se auzea tot mai aproape, până ce galopul se opri, brusc, chiar în dreptul arborelui secular. Driada își ținu răsuflarea. Câteva secunde, ce părură o eternitate, nici un sunet nu tulbură liniștea pădurii…Driada aștepta în beznă. Dar nici un călăreț nu-și zăngăni pintenii pe potecă, descălecând. Nu se auzi nici foșnetul de metal scos din teacă, nici zbârnetul de coardă de arc încordată. Cu ochii umezi de spaimă, driada scrută întunericul, tremurând. Văzându-și urmăritorul, înlemni. Cal și călăreț erau una…
Ilustrație de BlackDog1966@pixabay.com
What's Your Reaction?
