Now Reading
Persepolis

Persepolis

Cred că, după ce Talibanii au reușit să recucerească Afganistanului și au fost imediat atacați de către ISIS-K, a devenit clar pentru toată lumea că problema terorismului islamist e mult mi complicată decât „musulmani contra creștini” sau „musulmani contra evrei”. În interiorul religiei islamice există două mari ramuri, aparent ireconciliabile, care, pornind de la un diferend istoric, își revendică dreptul succesoral după profetul Mahomed. Sunni, gruparea cea mai numeroasă, consideră că profetul nu a lăsat un succesor la moartea sa, iar Abu Bakr a fost ales de către discipolii săi drept următorul pe linie ierarhică, el devenind astfel primul Calif. Shia, gruparea mai puțin numeroasă, susține însă că Ali ibn Abi Talib a fost numit de către profet drept succesor al său.
Nu am de gând să încerc să explic evoluția conflictelor recente din zona golfului persic. Nici nu aș fi în stare. Probabil aș ajunge să povestesc filmul documentar: „Bitter Rivals: Iran and Saudi Arabia”, ceea ce nu am răbdare, mai bine vă invit să-l urmăriți. Se găsește aici:

și aici:

În jurul revoluției Shia din Iran și a urmărilor acesteia, inclusiv războiul dintre Iran și Irak, gravitează și acțiunea albumului de bandă desenată „Persepolis” de Marjane Satrapi. Având-o în centru pe fetița de zece ani care, în 1979, odată cu revoluția islamistă din Iran își vede viața dată peste cap, prima parte a seriei urmărește transformările prin care trece societatea iraniană, inițial relativ prosperă, sub domnia isterică a guvernului islamist și a gardienilor revoluției.
Schimbarea ni se prezintă încă de la primele pagini, când suntem introduși în mijlocul lumii iraniene odată cu vălul pentru fete. Și continuă apoi cu multele proteste prin care poporul țării persane a sperat, în acea perioadă, că-și poate face auzită vocea. Istoria zbuciumaților ani 80 iranieni ne este povestită în întregul ei sinistru, de la nivelul de percepție al unui copil dintr-o familie de intelectuali. Aici e introdusă și o mică dramă personală, cititorul aflând că familia din prim-plan are legături de sânge cu fostul șah, însă acțiunea nu marșează deloc asupra acestui aspect.

La început, suntem martorii inconvenientelor derivate din schimbarea școlii normale într-una divizată pe sexe, prima care o lovește în mod direct pe protagonistă. Apoi aflăm despre protestelor oamenilor care încă credeau în libertate și despre reprimarea lor brutală. Aflăm despre martirii închisorilor, despre dizidenți și cruzimile la care sunt supuși și, mai ales, despre ecoul deformat pe care suferințele membrilor familiei îl au în mințile fragede ale copiilor.
Urmează apoi episodul cu războiul disproporționat din punct de vedere tehnologic dintre Iran și Irak, despre copiii-soldat care se aruncă în luptă cu cheița raiului de gât. Și despre efectele bombardamentelor la care Teheranul și celelalte mari orașe au fost supuse.
Pe lângă aceste aspecte geopolitice, de fapt, în paralel cu ele, viața de zi cu zi, tot mai plină de privațiuni a cetățenilor Iranului ne este zugrăvită frust. Felul în care cetățenii încearcă să mimeze o normalitate, cu lipsurile tot mai mari și cu gardienii revoluției patrulând pe străzi și impunând reguli ridicole este savuros expus, la fel și problemele de la școală ale eroinei.
De fapt, ceea ce impresionează pozitiv la acest prim volum al seriei – volum conținând primele două părți ale poveștii – este felul în care reușește să prezinte fapte extrem de violente într-o manieră care să nu șocheze prin explicit. Pentru că acolo se desfășoară tragedii umane extraordinare, copii își pierd părinții, case se dărâmă peste ocupanții lor, dar viața merge înainte, într-un soi de acceptare bizară.

Până când e prea mult, iar eroina noastră – nu știu cum aș putea scrie despre Persepolis în ansamblu fără a da acest spoiler – este trimisă de părinți în Europa, mai exact la Viena, pentru o viață mai bună.

Astfel începe al doilea volum – care conține părțile trei și patru ale albumului. Cu experiențele fetei, acum adolescente, trăind printre străini, ne delectăm în cea mai mare parte din acest volum, având aici în vizor probleme de cu totul altă natură, cum ar fi culture-clash-ul, dorința de apartenență al oricărui tânăr la un grup, de preferință cât mai rebel, consumul de droguri, anturajul, dragostea adolescentină, depresia, statutul imigrantului care nu va fi niciodată cu adevărat acceptat drept făcând parte pe de-a întregul dintr-o societate. Și mai apare, episodic, și problematizarea viziunii europenilor despre iranieni, cumva în opoziție cu propria lor viziune despre ei înșiși.
Fractura față de primul volum, cel cu acțiunea în Iran, este însă foarte puternică, iar farmecul Persepolis-ului pare că se diluează în partea aceasta a volumului al doilea. Din fericire, spre final, protagonista revine în țara sa natală – din nou, un spoiler imposibil de evitat –, pentru a o găsi foarte puțin, sau chiar deloc, schimbată, obiectiv vorbind, însă ea însăși o vede total diferit acum, cu percepțiile cizelate de anii trăiți în occident. Și parte aceasta e deosebit de ofertantă pentru cititor. Lupta interioară, căutarea sinelui, acum că cele două lumi coexistă în mintea ei, creează o dramă personală foarte convingătoare pentru eroina noastră.
Despre grafia acestor cărți nu pot spune altceva decât că e minimală. Desenată strict în alb și negru, fără nuanțe de gri, banda reușește să creeze contraste, însă cam atât. Desenele sunt schematic-naive, e clar că trăirea cititorului nu se intenționează să curgă din expresivitatea desenelor, ci din acțiune. Însă, spre surprinderea mea, după primele pagini ceva mai supărătoare, ochiul se obișnuiește cu această tehnică grafică, iar lectura textelor acompaniate de peliculele în alb-negru devine chiar ușoară și plăcută.
În rezumat, recomand această carte, în primul rând pentru lecția de istorie trăită pe care o dă, dar și pentru experiența unei vieți care oscilează în perioada adolescenței, cea care formează omul ulterior, între extreme, în care diferențele culturale trăite au fost enorme, iar viziunile s-au transformat odată cu experiența. Concluziile le veți trage fiecare în parte.

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© REVISTA PLANU'9 PUBLICĂ PROZĂ SFF ȘI DIVERSE ARTICOLE DIN GENURILE SF ȘI FANTASY. REVISTA ESTE REDACTATĂ DE CLUBUL SINDICATUL 9 DIN TIMIȘOARA
Scroll To Top